Timpul estimat pentru citire: 3 minute

Definiție: Falimentul personal este denumirea populară a procedurii de insolvență a persoanei fizice, reglementată în România prin Legea 151/2015. Este o procedură legală prin care cineva care nu își mai poate plăti datoriile ajunge la un plan de rambursare supravegheat sau la ștergerea datoriilor rămase.

Nu este un “buton de reset”. Este o procedură lungă, publică și cu efecte serioase asupra vieții tale financiare pentru câțiva ani.

Cine poate intra în procedură

Legea se aplică persoanelor fizice cu domiciliul în România, care au datorii personale (nu din activitate comercială) și care sunt în stare de insolvență: nu mai pot plăti datoriile scadente de peste 90 de zile.

Există și un prag valoric. Datoriile trebuie să depășească echivalentul a 15 salarii minime brute pe economie. La salariul minim de 4.325 lei valabil din 1 iulie 2026, pragul este de aproximativ 64.875 lei.

Debitorul trebuie să fie de bună-credință. Cine și-a ascuns bunurile sau și-a provocat intenționat insolvența nu intră.

Cele trei proceduri

  1. Insolvență pe bază de plan de rambursare
    Varianta cea mai des folosită. Îți păstrezi bunurile și plătești un plan aprobat de comisia de insolvență și de creditori, pe maximum 5 ani. Ce rămâne neplătit la final poate fi șters.
  2. Insolvență prin lichidare de active
    Se vând bunurile urmăribile, banii se distribuie creditorilor, iar restul datoriei se poate șterge după o perioadă de supraveghere.
  3. Procedura simplificată
    Pentru datorii mici, de cel mult 10 salarii minime (aproximativ 43.250 lei în iulie 2026), la persoane care nu au bunuri sau venituri urmăribile. Se adresează în special celor care au depășit vârsta de pensionare sau care și-au pierdut cel puțin jumătate din capacitatea de muncă.

Ce nu se șterge

Procedura nu acoperă tot. Rămân de plată, printre altele, obligațiile de întreținere (pensia alimentară) și despăgubirile datorate pentru prejudicii cauzate prin fapte penale.

Ce se întâmplă cu creditele tale

Aici e partea pe care mulți o află prea târziu.

  • Pe toată durata procedurii nu poți contracta credite noi fără acordul comisiei de insolvență.
  • Situația se înregistrează la Biroul de Credit și rămâne vizibilă ani buni după închiderea procedurii, ceea ce înseamnă un scor din Biroul de Credit care va bloca aproape orice finanțare.
  • Cheltuielile tale sunt supravegheate. Comisia stabilește ce sumă îți rămâne pentru trai și ce merge către creditori.
  • Procedura este publică, înscrisă în Buletinul procedurilor de insolvență.

Practic, schimbi o datorie pe care nu o poți plăti cu câțiva ani de viață financiară strict controlată.

Când merită și când nu

Merită discutată atunci când datoria e clar peste capacitatea ta de plată și nicio restructurare nu mai ajută.

Nu merită atunci când problema e temporară. Dacă ai avut 2 luni proaste, dar venitul revine, o refinanțare sau o reeșalonare negociată direct cu banca te costă mult mai puțin, financiar și reputațional. Un broker îți poate spune, pe cifre, dacă mai există o variantă înainte de instanță.

Informații oficiale despre procedura de insolvență a persoanei fizice se publică de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor pe anpc.ro, instituție pe lângă care funcționează comisiile de insolvență.