Definiții: Deflația este scăderea generalizată și susținută a prețurilor. Stagflația este combinația dintre inflație mare și economie care nu mai crește.

Am explicat deja ce este inflația și cum îți scade puterea de cumpărare. Cele două fenomene de mai jos sunt rudele ei mai puțin cunoscute, iar una dintre ele e mai periculoasă decât inflația în sine.

Deflația: prețuri mai mici, veste proastă

Prima reacție când auzi „prețurile scad” este că e bine. Nu este.

Când oamenii se așteaptă ca lucrurile să fie mai ieftine luna viitoare, amână cumpărăturile. Firmele vând mai puțin, taie producția și dau oameni afară. Cei rămași fără venit cumpără și mai puțin. Prețurile scad din nou. E o spirală din care se iese greu.

Japonia a trăit așa aproape două decenii, într-o perioadă numită „deceniul pierdut”.

Pentru cineva cu credit, deflația are un efect specific: datoria devine mai grea în termeni reali. Rata ta lunară rămâne aceeași în lei, dar salariile din economie stagnează sau scad. Plătești aceeași sumă dintr-un venit care nu mai crește.

Stagflația: cel mai prost scenariu

Stagflația înseamnă 3 lucruri simultan:

• prețurile cresc rapid;
• economia stagnează sau intră în recesiune;
• șomajul crește.

Termenul a apărut în anii ’70, după șocul petrolier, când economiile occidentale au avut inflație de două cifre și creștere zero în același timp.

E scenariul cel mai greu de tratat pentru o bancă centrală. Ca să oprească inflația, trebuie să crească dobânda. Dar dobânda mare frânează și mai tare o economie care oricum nu crește. Orice ar face, strică ceva.

Cele trei situații, față în față

Ce înseamnă pentru o rată

La deflație, indicii de referință scad, deci un credit cu dobândă variabilă devine mai ieftin. Problema nu e rata, ci veniturile care nu mai cresc și riscul de a rămâne fără loc de muncă.

La stagflație, se întâmplă exact invers și e cea mai neplăcută combinație pentru un debitor. IRCC și ROBOR urcă, deci rata crește, în timp ce salariul stă pe loc și prețurile de la raft cresc. Presiunea vine din trei direcții deodată.

Banca Națională a României țintește o inflație de 2,5% cu o marjă de ±1 punct procentual, iar rata anuală a inflației și dobânda de politică monetară se publică pe bnr.ro. Sunt cele două cifre pe care merită să le verifici înainte să alegi între dobândă fixă și variabilă.

Ce poți face practic

Nu poți controla niciunul dintre cele 3 scenarii, dar poți alege cum te expui la ele.

Dacă ai credit cu dobândă variabilă și te sperie scenariul de stagflație, calculează-ți rata la un indice cu 2 puncte procentuale peste cel de azi. Dacă rezultatul nu încape în buget, discută despre trecerea la dobândă fixă sau despre refinanțare înainte să fie nevoie, nu după.